CRAII DE CURTE VECHE
Cartea este o relatare a unui narator care a participat la evenimentele istorisite dar care nu isi precizeaza nici numele si nici conditia sociala ori alte date legate de trecutul sau. Cartea in sine propune stari contemplative in fata unui Bucuresti in ruina, in care depravarea, depresia, amarul, trivialul sunt trasaturile principale, notate aparent nonsalant de un povestitor implicat in viata de zi si in cea de noapte a Bucurestiului, impreuna cu Pantazi, Pasadia si ghidul lor, Gore Pirgu. In acelasi timp, povestitorul gaseste rafinamente, delicii, mirari in viciu, ca si cum acesta nu ar fi decit un abur deasupra lucrurilor si nu substanta lor. Craii au nobletea viciului.
Păreri despre carte