"Indiferent dacă paralela cu Homer a fost urmarită deliberat sau a însemnat doar o «schelărie» ajutând tehnic la construcția romanului (cum credea, de pilda, Pound -el însuși aflat în mod aproape cert sub influența lui Joyce când a descoperit figura lui Ulise ca factor central opusului sau magnum, Cantos), personajele și situațiile de aici trebuie înțelese, practic totdeauna, prin referire la cele homerice. La Joyce e vorba de un model de inversiune comică, prin care anumite personaje raportabile la cele din Odiseea apar în Dublinul secolului al XX lea cu grija transformate la modul pedestru, în primul rând amuzant, și de aici, la modul grav, subînțeles, satiric, amar ironic, spre a fi condamnate." - Mircea Ivanescu. "Aș fi vrut să nu fi citit niciodată Ulise. Îmi provoacâ un complex de inferioritate." - George Orwell